păreri personale


. . . . . . . . . . . . .

Umblă şi tu desculţ pe stradă şi simte ce înseamnă ca trotuarul să nu aibă suflet … e rece! Simte disperarea străzilor călcate în picioare de şatra asta nenorocită de maşini care distrug, în acelaşi timp, sănătatea ta!
Simţi cum te cheamă soarele? După zâmbetul tău tânjeşte. Demonstrează-i că nu stă acolo sus degeaba, şi aşa are el rău de înălţime …
Eu urăsc telefonul. Pentru că e singura legătură cu tine … E singura modalitate în care pot să te vreau în voie, fără ca tu să ştii. E dureros, fiindcă nu te pot avea, dar e plăcut să ştiu că respir cu un scop. Doar nu putea fi totul perfect! Eu mă complac în situaţia asta, chiar de ştii tu sau nu.
Eu te iubesc, nor laş! Nu te mai intimida, nu pot decât să te privesc, să îţi savurez tăcerea şi mişcarea din fotografie … Nici nu e nevoie să mă vezi tu! Eu ştiu că la ora 3 te voi găsi acolo.

Ne vedem noi într-o bună zi, iar eu, până atunci voi rămâne în camera mea, închisă într-o tăcere de zile mari şi mă voi distra aşa bine uitându-mă la … ştii tu la ce!

nor

Decoru-i rece, tu nu eşti,
Acum ştiu ce-i singurătatea!
Pe chip se scurg doar lacrimi seci,
Fiindc-am ratat ce-oferea soarta.

Am pierdut râs şi energie
Căci am uitat ce-i omenia,
Acum doar fizic mai sunt vie,
Sufletu-mi este ca hârtia-
Mort într-un loc uitat de lume,
De mine însămi uneori;
Pustiu e sufletul, în sine,
Cadrul deja pierde culori,
Iar ce-a rămas nu are farmec,
Nu îmi oferă mulţumire.
Chiar de-s aici, eu sunt absentă,
Învăluită-n amăgire (…)

Găsesc extrem de plăcut sentimentul de a fi de ajutor. Este, în primul rând, încurajator pentru tine, ca să nu mai vorbim despre persoana ajutată.
Avem un singur inconvenient: deşi zicem că ajutăm fără a aştepta ceva în schimb, ne deranjează lipsa de gratitudine a celuilalt. Deci, trebuie să ne hotărâm- ajutăm şi aşteptăm răsplată (de orice fel) sau nu?
Eu zic că fiecare vrea răsplată, şi când o spun nu mă refer la bani, nu mă refer la un alt serviciu în schimb neapărat, ci la un gest de prietenie, la o vorbă bună, la o atenţie din punct de vedere moral.

Natura umană este aşa. Nu facem nimic gratis, vrem să vedem că ajutorul nostru a meritat osteneala, vrem să vedem că este apreciat, indiferent în ce fel.

Oricum, subiectul acesta începe să îşi piardă rostul, pentru că nici 40% din populaţie nu mai oferă ajutorul cuvenit nowadays.

Voi reveni curând cu acest subiect!